Apuseni - Padis - Cetatile Radesei
Pestera Cetatile Radesei este de fapt intrarea dinspre Padis pe circuitul Somesului Cald. O pestera nu prea mare, fara formatiuni carstice deosebite dar fara indoiala frumoasa.
Drumul forestier te duce pina la aproximativ o ora de mers pe jos de pestera. Aveam GPS-ul cu noi si aveam marcate de acasa punctele importante cum ar fi intrarile pe trasee asa ca am fost scutiti de a intreba in dreapta si in stinga cum se ajunge in diferita locuri. Pentru ca in general localnicii nu viziteaza obiectivele pentru care altii fac sute de kilometrii ca sa ajunga in zona. Asa si aici parinduni-se cam lung drumul forestier am intrebat un localnic care cosea in zona daca sintem pe drumul cel bun si nu ne-a putut indruma.
Intr-un final am fost nevoiti sa lasam masinile pe marginea drumului pentru ca am nimerit intr-o herghelie de citiva zeci de cai care efectiv nu au binevoit sa se dea la o parte din calea noastra, indiferent de ce am facut pentru ai determina sa ne elibereze drumul.
Drumul prin padure e frumos, am avut si o vreme foarte frumoasa. Dupa urcusuri si coborisuri ajungi la intrarea in pestera pentru care iti trebuie neaparat sursa de lumina pentru a o traversa chiar daca nu e foarte lunga si chiar daca mai sint si citeva "ferestre" in tavanul salilor prin care se mai zareste un firicel de lumina. Iesirea din pestera e mult mai dificil de abordat decit intrarea. Oricum in locurile mai periculoase sint amplastate lanturi pentru a facilita parcurgerea portiunii respective. Asa ca, incet, incet, mai cu pruncii in spate, mai cu pruncii dati din mina in mina am ajuns cu bine in partea cealalta unde intr-o poienita am facut popas unde am si mincat.
Dupa masa am lasat copii sa se joace si doar "noi barbatii" am incercat sa ajungem la una din pesterile de pe circuitul Somesului Cald. Dar dupa un urcus destul de abrupt am renuntat la idee intrucit mai trebuia sa parcurgem Cetatile Radesei odata cu copii cu tot si era deja destul de tirziu. Oricum din locul unde am urcat se vedea foarte fain de sus defileul. De altfel de acolo e si filmuletul de mai jos de pe pagina.
La intoarcere cunosteam deja pestera asa ca am mers mai repede prin ea. Apoi prin padure pina la pajistea unde am lasat masinile pe marginea drumului.
